Ghid de recoltare

Cum trebuie să te pregătești înainte de recoltarea unor probe biologice, care este cel mai bun interval de recoltare sau ce trebuie să știi legat de conduita în laboratorul de analize- toate aceste informații precum și altele în plus am pus cap la cap pentru ca tu să fii mai informat și să poți să ai grijă de sănătatea ta.

Vacutainere

Recoltarea sângelui se efectuează în sisteme de recoltă tip vacutainer, care respectă următoarele caracteristici: sunt sisteme închise, vacuumate, de unică folosință, inscripționate de producător cu: datele de identitate ale producătorului, termenul de valabilitate, compoziția conținutului, volumul de probă ce se poate recolta, sau capacitatea volumetrică a recipientului (după caz).

Sistemele de recoltare a sângelui respectă următorul cod de culori:

  • Vacutainere cu capac mov, cu EDTA-K3 (volum 3 mL)
  • Vacutainere cu capac albastru, cu citrat de sodiu 3.2% și proporție sânge:anticoagulant de 9:1 (volum 5 mL)
  • Vacutainere cu capac negru, cu citrat de sodiu 3.8% și proporție sânge:anticoagulant 4:1 (volum 2,9 ml)
  • Vacutainere cu accelerator de coagulare, cu gel separator, cu capac galben, pentru determinări de biochimie și imunologie (volum 6 mL)
  • Vacutainer cu heparină, cu capac verde.

Recoltoare utilizate pentru alte tipuri de produse patologice

Suplimentar la sistemul de vacutainere există următoarele tipuri de recoltoare utilizate pentru alte tipuri de produse patologice:

  • Recipient steril pentru uroculturi, spermoculturi, cultura spută
  • Eprubete din plastic pentru urină, nesterile, pentru determinarea examenului sumar și sediment urinar, pentru diferiți parametri din biochimie urinară
  • Tub închis cu tampon, fără mediu de transport: antigen Streptococic grup A, antigen gonococic
  • Tub închis cu tampon subțire, fără mediu de transport: secreție uretrală la bărbat
  • Tub închis cu un tampon, fără mediu de transport, cu dop mov: antigen Chlamydia din secreții cervicale (tampon normal) sau uretrale (tampon subțire)
  • Tub închis cu tampon, cu mediu de transport Amies/ Stuart: exsudat faringian, exsudat nazal, raclat lingual, secreție oculară, secreție otică, secreție vaginală, secreție cervicală, plăgi, puroi
  • Coprorecoltoare fără mediu de transport cu lingurița fixată la capac pentru recoltarea materiilor fecale: examen coproparazitologic, coprocitogramă, antigen Rotavirus, antigen Adenovirus, antigen Giardia, antigen Helicobacter pylori, depistare hemoragii oculte, depistare toxine Clostridium difficile
  • Coprorecoltoare cu mediu de transport Cary-Blair cu lingurița fixată la capac pentru recoltarea materiilor fecale: coprocultură
  • Recipient special pentru Mycoplasmă-Ureaplasmă din secreții genitale
  • Recipient special pentru HPV pentru ADN-HPV
  • Recipient special pentru citologie Babes Papanicolau în mediu lichid
  • Lame de sticlă avand un capăt mătuit pentru etalarea sângelui capilar (necesar froțiului sangvin), pentru efectuarea picăturii groase, pentru etalarea secrețiilor: oculare, otice, genitale

Materiale auxiliare necesare recoltării:

  • Ace și holdere
  • Tampoane alcoolizate și plasturi
  • Garou
  • Valve (pentru secreții genitale) și periute endocervicale
  • Tampoane din tifon și pense (pentru ștergerea colului în vederea recoltării secreției cervicale)
  • Foarfeci sterile pentru recoltare de unghii pentru examen micologic
  • Lantete sterile sau bisturie sterile pentru recoltare de scuame pentru examen micologic
  • Apăsătoare de limbă (de unică folosință) pentru recoltarea exsudatului faringian
  • Mănuși de unică utilizare

Probele sunt aduse în laborator însoțite de cereri, întocmindu-se un formular de predare-primire probe.Transportul și manipularea probelor în laborator se face în condiții de siguranță privind temperatura, protecția față de lumină, staționarile, timpul admis înainte de procesarea primară a probelor (centrifugare, însămânțare, decantare, etc) astfel încât să existe siguranța că rezultatele testelor nu sunt invalidate sau influentate de conditiile de manipulare și transport al probei.

Transportul probelor de la punctul de recoltare până la laborator se realizează în cutii închise cu capac sau în genți termoizolante.

Dacă durata transportului depașește o jumătate de oră, în cutiile de transport termoizolante se plasează baterii refrigeratoare.

În cazul în care se recoltează analize ce trebuie efectuate în regim de urgență sau vacutainere ce trebuie prelucrate în timp optim și în condiții speciale, acestea sunt aduse în laborator imediat după recoltare.

Intervalul de timp de la recoltarea probelor și până la primirea în laborator nu trebuie să depășească 4 ore.

Pacienții se prezintă la camera de recoltare și solicită recipiente adecvate recoltării produselor necesare efectuării analizelor recomandate. Astfel se predau următoarele tipuri de recipiente conform solicitărilor pacienților: Coprorecoltor fara mediu de transport pentru: examen coproparazitologic și hemoragii oculte.

Eprubeta din plastic cu capac pentru: sumar de urină, determinări cantitative de parametri biochimici din urina de 24 ore (glucoza, ac uric, creatinina, uree, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, cortizol, fosfor), determinări cantitative din urina spot (amilazurie, microalbuminurie, determinări toxicologice).

Urocultoare sterile (cu capac roșu) pentru urocultură, examenul bacteriologic al sputei, spermocultură.

La camera de recoltă, când pacientul se prezintă cu cererea și recipientele cu produse, asistentul care recepționează produsele verifică și efectuează următoarele:

  • Să existe conformitate între analiza solicitată pe cererea de analize (bifată) și produsul recepționat.
  • Să fie inscripționat pe cerere și pe recipientul cu urină (eprubeta) volumul de urină din 24 de ore pentru analizele care se efectuează din eșantion din urină din 24 de ore
  • Să fie inscripționat pe recipientul cu produs (urină) dacă analiza solicitată este „Microalbuminurie” sau „amilazurie”.
  • Să se eticheteze recipientele recepționate cu cod de bare unic identic cu cel din cererea de analize.

Poziționarea pacientului

Așezarea pacientului în poziție șezândă:

Pacientul este rugat să întindă brațul pe suportul special al scaunului de recoltă astfel încât să formeze o linie dreaptă de la umăr la încheietura mâinii; se evită hiperextensia.

Așezarea în clinostatism:

În situațiile în care recoltarea nu poate fi efectuată în poziție șezândă (pacient imobilizabil, anxios, cu stare generală alterată, etc), pacientul este culcat și rugat să întindă brațul astfel încât să formeze o linie dreaptă de la umăr la încheietura mâinii. Se realizează sprijinirea brațului care urmează să fie puncționat fie prin sprijin pe un suport fix, fie de către o altă persoană la nivelul suprafeței pe care este culcat, sau chiar ușor mai jos decât suprafața de clinostatism (pentru a evita regurgitarea aditivilor din vacutainere în momentul recoltării).

Pregătirea materialelor

Pe măsuța de la locul de recoltă se așează într-o tăvița materialele necesare efectuării puncției și recoltei: garou, tampon steril alcoolizat, ac, holder, vacutainerele necesare selectate conform cererii de analize, plasture.

Recipientele în care urmează să fie recoltate probele se etichetează în prezența pacientului cu etichetele cu coduri de bare tipărite din sistemul informatic. Toate probele recoltate de la același pacient se etichetează cu același cod de probă. Etichetele se lipesc vertical pe vacutainere, pentru a putea fi citite de scanerele analizoarelor din laborator. Pe recipientele celorlalte tipuri de probe biologice (urină, materii fecale, exudate, etc.) etichetele se pot lipi orizontal.

Aplicarea garoului, alegerea și pregătirea locului de puncție

Se recomandă aplicarea garoului în jurul brațului la cca 7-10 cm deasupra locului unde urmează să se efectueze puncția.

Aplicarea garoului pentru alegerea preliminară a venei nu trebuie să depășească 1 minut.

În mod frecvent, puncția venoasă se realizează din venele cubitale mediane. În cazul în care acestea nu sunt abordabile (hematoame de la puncții anterioare sau injectii i.v., cicatrici, necesitatea păstrării acestor vene pentru tratamente i.v. ulterioare, etc) se acceptă puncționarea venelor de pe partea dorsală a mâinii.

Nu se folosesc venele de pe partea ventrală a încheieturii mâinii sau de la nivelul gleznei (acestea din urmă, doar cu acordul medicului curant).

Pentru puncția propriu-zisă, după identificarea venei, garoul se aplică doar după 2-3 minute de la prima aplicare (pentru identificarea venei).

Aseptizarea zonei de puncție se efectuează cu tampon îmbibat în alcool prin mișcări blânde fără să se producă hiperemie.

Se lasă să se usuce la aer (nu se suflă!) pentru a preveni hemoliza și senzația de arsură percepută de pacient la introducerea acului.

Dacă puncția nu reușește și vena trebuie abordată din nou, locul se dezinfectează din nou.

Efectuarea puncției venoase

Obligatoriu, desigilarea acului se face în fața pacientului.

  • Se verifică încă o dată corectă poziționare a brațului și se atrage atenția pacientului să nu efectueze mișcari bruște
  • Se solicită pacientului să strângă pumnul (pentru a mări staza venoasă)
  • Se înșurubează foarte bine acul în holder
  • Se ancorează vena cu degetul mare sau cu indexul pozitionat la 2.5-5.0 cm de locul puncției
  • Se punctioneaza vena cu acul la un unghi de insertie de aproximativ 30 grade
  • Se asamblează vacutainerul tinându-se cu cealaltă mână cât mai fix holderul cu acul
  • După ce începe să curgă sângele în vacutainer se cere pacientului să desfacă pumnul
  • Se lasă tubul să se umple până când vacuumul este epuizat și curgerea sângelui încetează
  • Se scoate vacutainerul asigurându-se fixitatea sistemului ac-holder
  • Se introduce un nou vacutainer prin mișcare de împingere-rotație
  • Când se introduce ultimul vacutainer și începe să fie umplut cu sânge, se desface garoul
  • Se retrage din vena sistemul ac-holder
  • Se aplică imediat un tampon-compresă și se solicită pacientului să apese pe locul puncției
  • După recoltare se aruncă acul utilizat în cutia special destinată acestui scop (cutie galbenă din plastic pentru deseuri medicale înțepătoare și tăietoare, marcată cu simbolul pentru risc biologic).

Schema operaţiunilor de executat este următoarea:

Pacientul menține brațul în extensie cca 5 minute cu compresie pe locul puncției.

Vacutainerele cu aditivi (cele cu capac albastru, mov, negru, verde, gri) se agită pentru amestecarea sângelui cu anticoagulanții / aditivii respectivi; agitarea se face prin rasturnare blândă și completă (la 180 grade) a tubului de 8-10 ori, fără a se produce spuma. O agitare energică produce hemoliza plasmei și activarea coagulării făcând proba improprie efectuării analizei.

Înainte ca pacientul să părăsească camera de recoltare, asistenta verifică hemostaza la locul puncției și aplică un plasture de protecție.

În cazul în care sângerarea continuă, se menține presiunea la locul puncției și se aplică un bandaj compresiv. Dacă după încă 5 minute nu se oprește sângerarea, pacientul se așează în clinostatism cu poziționarea membrului superior puncționat în poziție ridicată și se anunță medicul.

Ordinea recomandata pentru utilizarea vacutainerelor la recoltarea de sange venos la acelasi pacient este:

  1. flaconul pentru hemocultura
  2. vacutainere pentru coagulare (dop albastru)
  3. vacutainer pentru ser (dop rosu/ galben)
  4. vacutainer cu heparina (dop verde)
  5. vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)
  6. vacutainer pentru VSH (dop negru)

In cazul in care nu se recolteaza hemocultura, ordinea este:

  1. vacutainer pentru ser (dop rosu/ galben)
  2. vacutainer pentru coagulare (dop albastru)
  3. vacutainer cu heparina (cu dop verde)
  4. vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)
  5. vacutainer pentru VSH (dop negru)

In cazul in care se recolteaza numai teste de coagulare, se tine cont de urmatoarele indicatii:

  • Cand se recolteaza folosind un set cu „fluturas” (cu tub de transfer) se recomanda sa se utilizeze un vacutainer „tampon” sau „de umplere” folosit pentru a incarca spatiul mort al tubului de transfer in vederea asigurarii unui raport corect sange:anticoagulant (vacutainerul acesta nu trebuie sa se umple complet si este aruncat). Dupa acesta se monteaza si se umple vacutainerul cu proba propriu-zisa.
  • Deoarece testele de coagulare depind foarte mult de calitatea recoltarii, se iau in considerare urmatoarele observatii: rezultatele PT (interpretat ca INR) si APTT nu sunt influentate daca sunt obtinute pe primul tub recoltat. Intrucat nu se cunoaste efectul acestei proceduri asupra altor teste de coagulare, se recomanda recoltarea unui al doilea tub (dupa caz).

Recoltarea sangelui venos in vederea examinarii celulelor lupice:

  • Punctia venoasa se efectueaza conform celor precizate mai sus
  • Se utilizeaza vacutainere cu heparina; numarul vacutainerelor recoltate depinde de capacitatea acestora, sangele astfel recoltat trebuie sa insumeze un volum de 10-12 ml.
  • Dupa recoltare sangele se decanteaza din vacutainerele cu heparina intr-un balon Ehrlenmeyer ce contine 10-15 perle de sticla
  • Prin miscari circulare in plan orizontal se amesteca sangele in balonul Ehrlenmeyer cu perle pentru defibrinare timp de 15 minute.
  • Imediat dupa acest interval, balonul este adus imediat in laborator impreuna cu cererea de analize si restul vacutainerelor/recipientelor recoltate de la pacientul respectiv. Atat cererea cat si vacutainerele /recipientele cu probe recoltate de la pacient vor purta etichete cu cod de bare conform celor detaliate la paragraful anterior.

Precautii privind numarul de vacutainere recoltat, inscriptionarea si pastrarea lor precum si modul de lipire a etichetelor cu cod de bare

  • In cazul in care analizele sunt comandate in urgenta, recipientele probelor se marcheaza cu un marker de culoare rosie litera: “U”
  • Daca pacientului i se recolteaza pentru un panel foarte mare de analize de biochimie si analize de imunologie, se vor recolta mai multe vacutainere, respectiv un vacutainer pentru biochimie si 1-2 vacutainere pentru imunologie, dupa cum urmeaza:
    • 1 vacutainer pentru: AgHbs; Anti HCV; AgHBe; AntiHIV; VDRL; TPHA; ASLO; CRP; FR; Anticorpi anti H. Pylori; TSH; Free T4; T3; T4; Free T3; ATPO; Anti TG
    • 1 vacutainer pentru: PSA; CEA; AFP; CA 19-9; CA 125; CA15-3; prolactina; progesteron; estrogeni; testosteron; FSH; LH; beta HCG, alti markeri tumorali, teste de autoimunitate
    • 1 vacutainer pentru viremie virus B, virus C, virus D

Pe toate vacutainerele pentru ser (dop rosu/ galben) se lipesc etichete cu acelasi cod de bare si se marcheaza toate vacutainerele cu un marker evidentiator de culoare verde litera :”D” ( dublura)

Daca pacientul are hemograma si grup sanguin si/sau Rh, se recolteaza un singur vacutainer de hemograma (dop mov)

Daca pacientul are hemograma si hemoglobina glicozilata: atunci se recolteaza doua (2) vacutainere de hemograma (dop mov) pe care se lipesc etichete cu acelasi cod de bare si si se marcheaza cu marker de culoare verde pe ambele vacutainere.

Daca in timpul recoltei se compromite un vacutainer etichetat si se recolteaza in loc un alt vacutainer (neetichetat), imediat dupa terminarea recoltarii se eticheteaza vacutainerul valabil cu o eticheta cu acelasi cod de bare ca cel de pe vacutainerul compromis.

Urmatoarele analize implica punerea la rece (frigider) a vacutainerului cu sange recoltat si aducerea lui de urgenta in laborator dupa terminarea recoltarii la pacientul respectiv:

  • ACTH
  • AMH
  • Parathormon (PTH)
  • Insulina
  • 25-OH-Vitamina D

Urmatoarele analize necesita pastrarea vacutainerelor la temperatura corpului pana la aducerea lor in laborator:

  • Crioglobuline
  • Criofibrinogen

Marcarea cu o culoare rosie si/sau verde NU se realizeaza peste codul de bare al etichetei cu cod de bare pentru ca acesta sa poata fi citit de scanerele analizoarelor, ci intr-o zona libera a etichetei.

Testul de toleranta la glucoza administrata oral (TTGO) sau Testul hiperglicemiei provocate

Testul consta in recoltarea unei probe de sange venos a jeun, urmata de administrare de glucoza si recoltarea la anumite intervale de timp a unui numar de probe de sange venos pentru dozarea glicemiei.

Daca sunt solicitate mai mult de doua probe de sange se recomanda folosirea branulei pentru a evita punctionarea repetata a venelor.

Cantitatea de glucoza administrata si timpii de recoltare sunt cei indicati de medicul trimitator. In cazul in care pe biletul de trimitere nu sunt specificate nici cantitatea de glucoza si nici timpii de recoltare se procedeaza in felul urmator (conform WHO-Laboratory Diagnosis and Monitoring of Diabetes Mellitus - 2002):

  • Proba a jeun se recolteaza intre orele 8.00-9.00 a.m., dupa un repaus alimentar de 12 ore; in toata perioada se interzice fumatul
  • Dupa 10 minute de la recoltarea probei a jeun se administreaza 75 mg glucoza pulvis in 300-400 ml apa pe care le ingera in 3-5 minute; la copii se administreaza 1.75 mg glucoza pulvis/ Kg corp, pana la maximum 75 mg, tot in 300-400 ml apa ingerata in 3-5 min
  • La un interval de 120 min de la ingestia de glucoza se recolteaza o noua proba de sange venos pentru dozare de glucoza

Inscriptionarea si etichetarea probelor se face in felul urmator:

  • Pe fiecare vacutainer recoltat se lipeste acelasi cod de bare ca si cel din cererea de analize
  • Se marcheaza eticheta cu marker verde (pentru dubluri) pe vacutainerele de ser (dop galben sau rosu) recoltate de la acelasi pacient.
  • Pe eticheta se noteaza, de asemenea:” a jeun”, „proba I”, „proba II”, „proba III” etc. in functie de momentul la care au fost recoltate vacutainerele. Se recomanda ca aceasta notare sa fie facuta imediat dupa ce s-a efectuat recoltarea probei respective
  • Pe cererea de analize se scrie echivalentul in timp al „probei I”, „probei II”, „probei III”, etc. (de ex.: „proba I” =30min, „proba II” =60 min, „proba III” =90 min, etc)

Laboratorul este anuntat de existenta acestei analize pentru a putea prelucra probele corespunzator si a le introduce in lucru succesiv pentru asigurarea unei mai bune acurateti a valorilor obtinute.

Puncția capilară

Punctia capilara este solicitata in special la copii mici dar si la adulti in anumite cazuri, cum ar fi:• Arsuri severe si intinse pe suprafete mari

  • Obezitate
  • Tendinta la tromboze
  • Pacienti varstnici la care venele superficiale fie nu sunt accesibile fie sunt foarte fragile

Se au in vedere urmatoarele precautii:

  • Plansul excesiv poate influenta rezultatele unor teste cum ar fi numaratoarea de leucocite. Se recomanda o perioada de asteptare de circa 30 minute intre momentul calmarii copilului si efectuarea propriu-zisa a punctiei. Daca proba este recoltata in timpul plansului se solicita notarea pe cererea de analize a acestui lucru.
  • Daca un pacient este deshidratat sau prezinta circulatie periferica saraca (ex. in stare de soc) poate fi imposibila obtinerea unei probe de sange corespunzatoare

Zone pentru recoltarea sangelui prin punctie capilara

  • Suprafata palmara a falangei distale a degetului, perpendicular pe amprente, nu paralel cu acestea
  • Suprafata plantara laterala a calcaiului
  • Suprafata plantara a degetului mare

Se au in vedere urmatoarele recomandari:

  • La copii mai mici de un an se recomanda punctia calcaiului
  • La copii mai mari si la adulti se recomanda suprafata palmara a ultimei falange a degetului mijlociu sau inelar
  • Nu se punctioneaza mai profund de 2 mm

Nu se obtine sange din punctia urmatoarelor zone:

  • Degetul mic
  • Lobul urechii
  • Zona centrala a calcaiului (la copilul mic)
  • Degetele nou-nascutului
  • Varful degetului
  • Un loc punctionat anterior

Se recomanda incalzirea prealabila a locului de punctei; in felul acesta se creste fluxul de sange la locul punctiei. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui prosop sau comprese incalzite la maximum 420C tinuta timp de 2-3 minute pe locul respectiv.

Materiale necesare

  • Tampoane sterile
  • Tampoane cu antiseptice (alcoolizate)
  • Manusi
  • Ac de punctie sau lanteta
  • Microtuburi de recolta (se utilizeaza in special microtuburi pentru hemograma – cu dop mov si microtuburi pentru ser – cu dop rosu)

Recoltarea propriu-zisa

Pe microtuburi se lipesc etichete cu cod de bare, unic, corespunzator, identic din cererea electronica de analize.

In cazul in care analizele sunt comandate in urgenta, pe eticheta vacutainerelor se marcheaza cu o uloare rosie litera U, avand grija sa nu acopere cifrele codului de bare de pe eticheta cu cod de bare.

Asistenta care efectueaza recoltarea obligatoriu poarta manusi chirurgicale:

  • Se aseptizeaza zona cu un tampon imbibat in alcool
  • Se asteapta sa se usuce
  • Se prinde degetul pacientului (sau calcaiul) cu fermitate pentru a preveni miscarea brusca de retragere in momentul intepaturii
  • Se face o singura intepatura ferma, adanca de cel mult 2 mm
  • Prima picatura se sterge bland cu un tampon steril, uscat.
  • Dupa formarea celei e a doua picaturi se aplica microtubul de recoltare
  • Curgerea sangelui poate fi accentuata prin pozitionarea decliva a locului punctionat
  • Nu se aplica presiune la locul punctiei (nu se stoarce) pentru a creste fluxul de sange; se produce hemoliza sangelui si contaminarea (diluarea) lui cu lichid interstitial, ducand la vicierea rezultatelor analizelor cerute.
  • Dupa terminarea recoltarii se aplica un tampon steril uscat si se face presiune asupra locului punctionat
  • Cand se punctioneaza calcaiul, dupa terminarea recoltarii se aplica tamponul steril uscat si se preseaza usor locul punctiei; se ridica piciorul copilului pana se opreste sangerarea.
  • Nu este recomandata aplicarea de plasturi adezivi peste locurile punctionate; deoarece punctia capilara este efectuata de regula la copii, exista riscul ca acestia sa le inghita. Daca punctia degetului se face la o persoana adulta, se poate aplica plasture.
  • Dupa terminarea recoltarii acul sau lanteta cu care s-a facut punctia se arunca in containerul de deseuri intepatoare, dupa ce s-a aplicat capacul de protectie.

Ordinea de recoltare in punctia capilara:

  • Microtubul pentru hemograma (dop mov) – se urmareste obtinerea unui volum adecvat pentru acuratetea testului hematologic
  • Microtubul pentru ser (dop rosu)

Diagnosticul hematologic efectuat pe frotiuri preparate din sânge capilar sunt esențiale pentru diagnosticul unor boli parazitare cum sunt malaria, babetsiozele, stadii acute de boala Chagas, tripanosomiaze africane, filarioze hemolimfatice.

Recomandări privind momentul recoltării și numărul probelor recoltate

Momentul optim de recoltare este între frisoane, dar se recomandă ca recoltarea să fie făcută imediat ce se ridică primele suspiciuni de boală. Se recomandă să fie efectuate mai multe frotiuri la 6-8 ore interval timp de 3 zile.

Optim se recomandă ca în suspiciunea de boală să se recolteze 4 frotiuri: două subțiri și două picături groase.

Materiale necesare

  • tampoane sterile uscate
  • tampoane îmbibate în antiseptice (alcool izopropilic)
  • mănuși
  • ac de puncție sau lanteta
  • lame de sticlă pentru microscop, având un capăt mătuit
  • lama de sticlă cu o margine șlefuită pentru întinderea froțiurilor
  • container pentru deșeuri înțepatoare inscripționat corespunzător

Mod de recoltare

Puncția capilară propriu-zisa se efectuează conform procedurii descrise mai sus.

  1. Efectuarea froțiului subtire:
    • A doua picatură de sânge obținută în urma puncției capilare se depune la unul din capetele lamei de microscop
    • Se așază lama cu capătul mătuit pe o suprafață dreaptă, cu partea mătuita la marginea șlefuita a lamei, se aplică peste picatura de sânge la un unghi de 40-45 grade și se “culege” picatura; sângele se va întinde prin capilaritate pe toată lungimea muchiei lamei cu capăt mătuit, suprlusul de sânge ștergându-se pe un șervet de hartie
    • Se aplică lamei slefuite o mișcare de translație rapidă spre capătul opus al lamei de microscop
    • Lama cu froțiul astfel obținut se prinde cu două degete de muchiile laterale și se agită în aer pentru a se usca
    • După uscare, pe capătul mătuit se scrie cu un creion (NU cariocă, NU pix, NU marker) codul de bare corespunzător cererii și altor vacutainere sau recipiente recoltate de la același pacient în același moment
  2. Picătura groasă
    • Picătura groasă trebuie să aibă un diametru de 1.5-2 cm și să fie suficient de groasă astfel încât citirea prin transparența picăturii a unui text tiparit să se efectueze cu greutate
    • Se depun pe mijlocul unei lame de microscop 2-3 picături de sânge obținute prin puncție capilară (prima picătura după puncție se șterge)
    • Cu o baghetă sau cu varful unei alte lame de sticla se defibrineaza picatura groasă astfel obținută prin mișcari circulare care intind picatura la diametrul indicat; aceasta manevra se efectuează timp de 10-15 minute
    • După defibrinare, pe marginea mătuita a lamei se notează cu un creion codul probei corespunzator cererii și altor vacutainere sau recipiente recoltate de la același pacient în același moment
    • După defibrinare, lama se așează pe o suprafața perfect netedă, orizontală; se acoperă cu o placă Petri și se lasă să se usuce la temperatura camerei timp de câteva ore. Hemoliza hematilor și apoi colorarea frotiurilor vor fi etape efectuate în laborator.

După efectuarea recoltării, atât acul sau lanteta cu care s-a efectuat puncția capilară cât și lamele sau bagheta utilizate în efectuarea froțiului se aruncă în containerul de deșeuri infecțioase tăietoare.

Materiale necesare

  • tampon de exsudat
  • ser fiziologic steril; se utilizează ser fiziologic din fiole. Pentru fiecare recoltare se utilizează o fiola de ser fiziologic care se deschide în momentul recoltării
  • comprese mici din tifon, sterile
  • mănuși
  • container pentru deșeuri medicale inscripționat corespunzător

Mod de recoltare

Se recomandă ca recoltarea secreției conjunctivale să se efectueze de către medicul oftalmolog. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se recomandă ca asistentul care efectuează recoltarea să aibă un instructaj minim privind precauțiile de recoltare efectuat de către medicul oftalmolog.

Înainte de recoltare se pregătește numarul corespunzător de tuburi de exsudat necesar: dacă pe recomandare se specifică doar examenul bacteriologic al secreției conjunctivale de la un anumit ochi (stâng sau drept) se pregatește doar un tub; dacă pe recomandare nu se specifică examenul bacteriologic pentru un anumit ochi sau se specifică pentru ambii ochi, se pregătesc doua tuburi de exsudat cu mediu de transport.

Pe tuburile de exsudat se lipesc etichete cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea de analize.

Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix OS, respectiv OD pe tubul corespunzător ochiului stâng și respectiv drept, sau doar OS sau OD dacă se recoltează doar secreție conjunctivală din ochiul stâng sau drept.

Pacientul este așezat pe scaun cu capul aplecat pe spate.

Persoana care recoltează își pune mănușile.

Cu policele stâng fixând o compresă sterilă se coboară pleoapa inferioară pentru a evidenția fundul de sac conjunctival; cu indexul fixând o compresă sterilă se ridică pleoapa superioara pentru a evita contaminarea cu germeni de pe geana superioară prin clipire.

Se recoltează cu tampon umezit cu ser fiziologic steril, din fundul de sac conjunctival, cu o mișcare ușoara dar ferma dinspre unghiul interior spre unghiul exterior al ochiului. Imediat tamponul cu secreție se introduce în tubul cu mediu.

După recoltare, tampoanele de tifon utilizate și fiola cu ser fiziologic se aruncă în recipientul cu deșeuri medicale.

Materiale necesare

  • tampon de exsudat
  • apăsător de limba
  • manuși
  • container pentru deșeuri medicale inscriptionat corespunzător

Mod de recoltare

Prelevarea se face dimineața pe nemâncate, în absența unui gargarism cu antiseptice, sau la cel puțin 4 ore de la ingerarea de alimente solide sau lichide.

Pe tubul de exsudat se lipește eticheta cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea de analize.

Pacientul se așează pe scaun cu capul aplecat pe spate și deschide gura la maximum pentru a se evidenția peretele posterior al faringelui, amigdalele, pilierii si varful palatin. Se apasă fundul limbii cu apăsătorul de limbă pentru a impiedica contaminarea recoltei cu flora bucală.

Se recoltează cu tampon steril de pe peretele posterior al faringelui, amigdale și zonele inflamate.

După recoltare apasatorul de limbă se aruncă în recipientul cu deșeuri medicale.

Materiale necesare

  • Tampon de exsudat
  • manuși
  • container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzator

Mod de recoltare

Înainte de recoltare se pregătește numărul corespunzător de tuburi de exsudat necesar: dacă pe recomandare se specifică doar examenul bacteriologic al exsudatului nazal dintr-o anumită nară (stânga sau dreapta) se pregatește doar un tub; dacă pe recomandare se specifică examen bacteriologic al exsudatului nazal din ambele nări, se pregătesc două tuburi de exsudat cu mediu de transport.

Pe tuburile de exsudat se lipesc etichete cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea de analize.

Pacientul se așază pe scaun cu capul îndreptat spre sursa de lumină și ceafă sprijinită de speteaza scaunului. Se introduce blând un tampon într-o nară până atinge peretele posterior al nazofaringelui. Se lasă tamponul pe loc câteva secunde după care se extrage cu blândețe.

Când se urmăresc patogeni ai căilor respiratorii inferioare (în special la copii) este recomandat să se stimuleze mai întâi un acces de tuse prin prelevarea tamponului de exsudat faringian si apoi recoltarea unui tampon cu exsudat nazal.

Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix NS, respectiv ND pe tubul corespunzător narii stângi și respectiv drepte, sau doar NS sau ND daca se recolteaza doar exsudat nazal din năra stângă respectiv dreaptă.

Materiale necesare

  • tampon de exsudat fără mediu de transport
  • specul (când recolta se efectuează în cabinetul de specialitate)
  • tampoane sterile din tifon
  • manuși
  • container pentru deșeuri medicale inscriptionat corespunzător

Mod de recoltare

Se recomandă ca recoltarea secreției otice să se efectueze de către medicul orelist. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se recomandă ca asistentul care efectuează recoltarea să aibă un instructaj minim privind precauțiile de recoltare efectuat de către medicul orelist. Este recomandat ca recoltarea să fie făcută de către personal mediu doar în cazul unei otite externe sau într-o otită medie supurata cu secreții abundente, fără perforarea sau fisurarea timpanului.

Înainte de recoltare se pregătește numărul corespunzator de tuburi de exsudat fără mediu de transport necesar: dacă pe recomandare se specifică doar examenul bacteriologic al secreției otice dintr-o anumită ureche (stănga sau dreapta) se pregatește doar un tub; dacă pe recomandare nu se specifică urechea din care să se facă recolta sau se specifică examen bacteriologic al secreției otice din ambele urechi, se pregatesc două tuburi de exsudat fără mediu de transport.

Pe tuburile de exsudat se lipesc etichete cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea de analize.

Pacientul este așezat pe scaun cu urechea îndreptată spre sursa de lumină.

Se introduce cu grijă tamponul în conductul auditiv extern și se rotește. Dacă secreția este foarte abundentă se recomandă ștergerea secreției scurse în pavilion cu un tampon steril și apoi recoltarea exsudatului.

Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix US, respectiv UD pe tubul corespunzător urechii stângi și respectiv drepte, sau doar US sau UD daca se recoltează doar secreție otica din urechea stângă respectiv dreaptă.

După recoltă, tampoanele sterile cu care s-a șters pavilionul se aruncă în containerul pentru deșeuri medicale.

Materiale necesare

  • Tampoane sterile
  • Pensă sterilă
  • Tampon de exsudat fără mediu de transport
  • Manuși
  • Container pentru deșeuri medicale

Mod de recoltare

Nu se recoltează exsudate din colecții purulente deschise după efectuarea tratamentelor locale cu substanțe antiseptice sau antibiotice. În cazul în care acest lucru nu se poate evita, se anunță laboratorul.

Este recomandat ca secrețiile purulente din colecții deschise să se preleveze pentru examenul bacteriologic în salile de mică chirurgie sau sălile de pansament de către personal superior sau calificat pe specialități chirurgicale sau dermatologice. Se are în vedere acest lucru deoarece leziunile purulente deschise sunt susceptibile la contaminare cu germeni din mediul înconjurator purtați prin aerosoli în sălile de recoltă generale.

Se pregatește un tampon de exsudat cu mediu de transport. Pe tub se lipește eticheta cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea electronică de analize. Atât pe cerere cât și pe tubul cu produs se trece cu pixul zona din care s-a facut recoltarea.

Tegumentele adiacente și marginile leziunii se șterg cu tampon steril prins în pensa sterilă.

Se șterge cu tamponul de exsudat suprafața leziunii rotindu-se ușor.

Se aruncă tampoanele cu care s-a facut ștergerea tegumentelor în containerul cu deșeuri medicale.

Materiale necesare

  • Tampon de exsudat fără mediu de transport
  • Lame de microscop: 2
  • Manuși
  • Comprese sterile

Mod de recoltare

Este recomandat ca recoltarea să se facă de către medicul urolog la cabinetul de consultații. În cazul în care acest lucru nu este posibil, recoltarea se face de către personal mediu instruit în prealabil de către medicul specialist.

Se insistă asupra faptului că pacientul nu trebuie să fi urinat cu cel puțin 2 ore înainte de recoltare.

Recoltarea se efectuează cu mănuși.

La barbați se prelevează pe tampon scurgerea uretrală spontană sau provocat prin presiunea blandă asupra meatului uretral. Dacă nu apare scurgere spontană se prinde penisul între degetul medius și inelar, iar cu degetul mare și indexul se deschide meatul urinar. În afara excitatiei sexuale si a mictiunii recente, meatul urinar nu trebuie să contina fluid vizibil. Dacă în afară acestor două condiții meatul prezintă urme de fluid, acestea se prelevează pe tampon.

În cazul în care la nivelul meatului urinar se observă fluide, după ștergerea cu tamponul se amprentează meatul pe doua lame de microscop sterse in prealabil cu alcool si uscate. Pe aceste lame se scrie cu creion negru obisnuit numele pacientului si codul de bare corespunzator cererii si tamponului cu produs. Lamele se lasa la uscat in loc ferit de curenti de aer.

Se trimit la laborator impreuna cu tamponul de exsudat.

Daca nu se poate face prelevare la nivelul meatului se recolteaza intrauretral cu tamponul.

Pacientul se asaza in pozitie culcata si se atentioneaza ca recoltarea prevede o manevra neplacuta.

Tamponul se introduce in uretra bland, cu miscari fine de rotatie pana la o adancime de cca 2 cm.

La retragere se imprima tamponului tot miscari de rotatie. Acest prim tampon se descarca pe doua lame de microscop pe care se scrie cu creionul numele pacientului si codul de bare corespunzator cererii si tamponului pentru cultura. Se repeta recoltarea cu un al doilea tampon, de data aceasta patrunzandu-se intrauretral cu cca 1 cm mai adanc decat cu primul tampon. Pe tubul cu tampon si pe lame se noteaza acelasi cod de bare.

Materiale necesare

  • Valve ginecologice (pereche)
  • Lame de microscop
  • Tampon de exsudat fara mediu de transport
  • Comprese sterile
  • Pensă
  • Manuși
  • Container pentru deseuri medicale
  • Container cu solutie dezinfectanta pentru instrumentar medical

Mod de recoltare

Recoltarea se efectuează pe masa ginecologică de către personal instruit de medicul specialist.

Se verifică dacă pacienta îndeplinește condițiile de pregatire pentru efectuarea examenului din secretii genitale.

Se invită pacienta să se așeze pe masa ginecologică cât mai comod și relaxat. Se atenționează asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o ușoară senzație de disconfort.

Se introduc valvele pe rând, întâi valva posterioară, apoi valva anterioară și se departează pereții vaginului pentru a se exprima colul uterin între cele două valve.

Pentru examen citobacteriologic și cultura din secreția vaginală

  • Se solicită ajutorul încă al unei persoane care să țină valvele
  • Pe valva posterioară se prelevează o cantitate de secreție din fundul de sac vaginal
  • Persoana care recoltează introduce cu grija tamponul de exsudat pe valva posterioară și recoltează o mică cantitate din secreția vaginală exprimata pe aceasta; se retrage tamponul
  • Se extrage valva și se deversează secreția la unul din capetele unei lame de microscop (stearsa în prealabil cu alcool și uscată)
  • Peste lama cu produs se suprapune o a doua lamă și se execută o mișcare energică de alunecare pe axul lung al celor doua lame. Secreția astfel întinsă trebuie să fie uniformă pe cele două lame, subțire și să cuprindă cca 4/5 din lungimea lamei
  • Cele două lame se lasă la uscat la loc ferit de curenți de aer cald sau umezeală.

Pentru examenul citobacteriologic și cultura din secreția de col

  • Se solicită ajutorul încă al unei persoane care să țină valvele cu colul exprimat între ele
  • Persoana care recoltează șterge cu o compresă sterilă exocolul îndepartând secreția vaginală de pe suprafața acestuia
  • Cu un tampon de exsudat se patrunde cca 1.5 cm in endocol și se imprimă mișcari de rotație completă, insistând pentru o bună ștergere a mucoasei.
  • Tamponul se descarcă prin mișcari de rotație pe două lame de microscop; lamele se lasă să se usuce
  • Pentru cultura se introduce un al doilea tampon la cca 2 cm în colul uterin imprimandu-se miscari de rotație pentru ștergerea mucoasei endocolului

La sfârșitul recoltării valvele se pun în containerul cu soluție dezinfectantă pentru instrumentar; compresele sterile se aruncă în containerul de deșeuri medicale.

Pentru examenul bacteriologic al secreției vaginale sau al secretiei de col uterin, laboratorul recomanda – pentru o mai buna orientare și interpretare a produsului – recoltarea tandemului: lame pentru examenul citobacteriologic si tampon pentru cultura, ambele analize executandu-se doar daca sunt bifate pe cerere.

Pe lame și pe tamponul de exsudat se notează codul de bare unic, identic cu cel din cererea de analize.

Acest tip de prelevate comportă precauții speciale funcție de tipul leziunii sau suspiciunea clinică.

Materiale necesare

  • Tampon sau compresă sterilă
  • Alcool 70o / alcool izopropilic
  • Bisturiu steril
  • Cutii Petri sterile
  • Tampon de exsudat
  • Ser fiziologic steril
  • Bandă adezivă transparentă
  • Lame de microscop
  • Ac de seringă steril
  • Pensa chirurgicală sterilă
  • Foarfeca sterilă
  • Apasator de limba steril / de unică folosință
  • Manuși
  • Container pentru deseuri medicale

Mod de recoltare

Prelevarea în micozele mucoaselor (faringiană, nazală, linguală, vaginală):

Se reiau manevrele și precauțiile de la recoltarea exsudatelor faringian, nazal și al secrețiilor vaginale. Se noteaza pe tampon „examen micologic”. Se lipește eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea de analize.

Pentru exsudatul lingual se procedează în felul urmator:

  • Pacientul se asează pe scaun cu capul aplecat pe spate și deschide gura la maximum pentru a se evidenția peretele posterior al faringelui, amigdalele, pilierii și vârful palatin.
  • Cu muchia unui apăsător de limba se raclează suprafața limbii
  • Exsudatul astfel recoltat se șterge de pe apăsatorul de limba cu tamponul de exsudat
  • Se notează pe tampon „examen micologic”. Se lipește eticheta cu codul de bare identic cu cu cel din cererea de analize.Prelevarea în micozele scalpului:

Este recomandat ca prelevarea probelor să se efectueze în cabinetul de dermatologie cu examinarea scalpului sub lampa Wood si smulgerea firelor de par fluorescente.Probele de păr se obțin prin smulgere atât din centrul cât și de la periferia leziunii cu ajutorul unei pense sterile. Acestea se colectează într-o cutie Petri sterila.

Pe cutia Petri se lipește eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea de analize.

Prelevarea în onicomicoze:

Este recomandat ca prelevarea probelor să se efectueze în cabinetul de dermatologie.

Se recomandă două metode de recoltare:

  • Se taie cu foarfeca sterilă extremitatea distală a unghiei afectate
  • Se raclează cu lama unui bisturiu steril stratul superficial compact pentru obținerea de Scuame.Indiferent de metoda folosită, produsul obținut (unghie sau scuame) se pune în cutie Petri sterilă.

Pe cutia Petri se lipește eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea de analize.

Prelevarea în micoze cutanate:

Este recomandat că prelevarea probelor sa se efectueze în cabinetul de dermatologie.

Se recomandă ca recoltarea să se faca din leziuni tinere, apărute recent și care nu au fost tratate cu antimicotice.

Se badijonează suprafață leziunii cutanate cu un tampon sau compresa îmbibată în alcool 700 pentru îndepartarea bacteriilor de suprafață.

După uscarea zonei (evaporarea alcoolului), se racleză tegumentul de la circumferinta activă (marginea leziunilor circinate) cu lama unui bisturiu steril. Scuamele rezultate se colectează într-o cutie Petri sterilă.

Pe cutia Petri se lipește eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea de analize.

În cazul în care leziunea nu prezintă scuame sau este prea inflamata se folosește un tampon de exsudat îmbibat în prealabil în ser fiziologic steril și cu care se șterge energic zona respectivă.

Pe tubul cu tamponul de exsudat se lipește eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea de analize.

În cazul leziunilor veziculare sau buloase se va recolta plafonul veziculei care se detașază utilizând vârful unui ac de seringa steril. Produsul se depune într-o cutie Petri sterilă.

Pe cutia Petri se lipește eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea electronica de analize.

Instrucțiuni privind recepționarea probelor autorecoltate

Pacienții se prezintă la camera de recoltare și solicită recipiente adecvate recoltării produselor necesare efectuării analizelor recomandate. Astfel se predau următoarele tipuri de recipiente conform solicitărilor pacienților:

  • Coprorecoltor fără mediu de transport pentru: examen coproparazitologic și hemoragii oculte.
  • Eprubeta din plastic cu capac pentru: sumar de urină, determinări cantitative de parametri biochimici din urina de 24 ore (glucoza, ac uric, creatinina, uree, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, cortizol, fosfor), determinări cantitative din urina spot (amilazurie, microalbuminurie, determinari toxicologice).
  • Urocultoare sterile (cu capac rosu) pentru urocultură, examenul bacteriologic al sputei, spermocultura.

La camera de recoltă, cand pacientul se prezintă cu cererea și recipientele cu produse, asistentul care receptionează produsele verifica și efectuează următoarele:

  • Să existe conformitate între analiza solicitată pe cererea de analize (bifată) și produsul recepționat.
  • S fie inscriptionat pe cerere și pe recipientul cu urină (eprubeta) volumul de urină din 24 de ore pentru analizele care se efectuează din eșantioan din urină din 24 de ore
  • Să fie inscriptionat pe recipientul cu produs (urină) dacă analiza solicitată este „Microalbuminurie” sau „amilazurie”.
  • Să se eticheteze recipientele recepționate cu cod de bare unic identic cu cel din cererea de analize.

Amprenta anală

Prelevare

Probele se recoltează dimineață, înaintea toaletei perianale sau a defecării, prin introducerea în anus, cațiva milimetri, a unei baghete pe care este fixată o bucată de scotch, cu suprafața adezivă la exterior; ulterior - banda este lipită pe o lamă de microscop.

Unul din capetele baghetei de sticlă se acoperă pe o distanță de 1-2 cm cu banda adezivă (scotch) sau celofan; în acest din urmă caz, celofanul se prinde cu un inel de cauciuc. Bagheta astfel preparată se introduce într-o eprubeta de sticlă, fiind imobilizată cu un dop de vată.

Se scoate bagheta cu celofan din eprubetă; se apropie de zona perianală a pacientului, introducând capatul baghetei 1-3 mm în anus; se rotește ușor bagheta astfel încât eventualele ouă din pliurile mucoasei anale să fie desprinse și să adere de pelicula de celofan; se desprinde pelicula de celofan de pe baghetă și se depune pe o lama de microscopie curată, fără zgârieturi, asigurându-se că pelicula este bine întinsă, evitând formarea bulelor de aer.

Antigen Giardia

Prelevare

Materii fecale din orice moment al zilei. Se recolteaza in tubul de recoltare (coprorecoltor fara mediu de transport) cate o portiune de marimea unei alune din 3 locuri diferite ale scaunului sau 20 ml de produs in cazul scaunelor lichide. Este interzisa adaugarea de substante conservante.

Timp de conservare: maxim 1 ora la temperatura camerei; maxim 5 zile la +2ºC-+8ºC; timp mai indelungat la –20ºC.

Antigen Helicobacter pylori

Prelevare

Materii fecale proaspăt recoltate, din orice moment al zilei. Se recoltează câte o porțiune de mărimea unei alune, din 3 locuri diferite ale bolului fecal. Se folosesc recipiente fără conservanți, speciale, de unică folosință (coprorecoltoare).

Stabilitatea probei pentru materiile fecale recoltate fără mediu conservant: maxim 1 oră la temperatura camerei; maxim 24 ore la +2ºC-+8ºC; timp mai îndelungat la –20ºC.4.

Antigen Rotavirus

Testul se recomandă în suspiciunea clinica de gastroenterita virala la copilul mic sau sugar.

Testul trebuie efectuat în faza acută a bolii doarece, în această fază, particulele de rotavirus sunt excretate în cantități mari în materiile fecale.

Prelevare:

Nu este necesară nici o pregătire specială pentru acest test.

Se recoltează o cantitate de materii fecale de mărimea unei alune din 3 locuri diferite din scaunul emis spontan (1–2g sau ml pentru probele lichide) folosind un coprorecoltor curat și uscat fara mediu de transport sau conservanți.

Pentru a recolta un specimen de materie fecală de la copii care poartă scutece se așează o folie de plastic pe scutec. Dacă această folie este așezată corect, urina și materiile fecale nu se vor amesteca (pentru a obține un specimen corect pentru testare). Materiile fecale se introduc apoi în coprorecoltor și se duc la laboratorul de analize.

Transportul probelor se va face la rece (2-8°C) până în maximum 72 de ore de la recoltare; până în momentul examinării, proba va fi ținută la frigider.5. CoprocitogramaCoprocitograma este o tehnică uzuală, care stabilește un diagnostic prezumtiv în diareea infecțioasa, ca urmare a examenului microscopic al scaunului.

Condiții de recoltare:

Testul nu necesită o pregătire prealabilă.Pentru efectuarea coprocitogramei este necesară colectarea unei mostre de materii fecale, aproximativ 1 g materii fecale proaspete emise spontan, într-un recipient steril (coprorecoltor) fără mediu de transport care va adus imediat la laborator, la temperatura camerei.

Pacientul va avea grijă să nu contamineze specimenul cu urină, săpun ori dezinfectante.

Coprocultura

Coprocultura este examenul de bază în diagnosticul microbiologic al sindromului diareic infecțios. Aceasta presupune izolarea agentului etiologic bacterian pe medii de cultura adecvate și identificarea lui pe bază caracteristicilor: morfologice, de cultivabilitate, enzimatice și antigenice.

Uzual, laboratorul comunică următorii agenți patogeni enterici:

  • Salmonella spp.,
  • Shigella spp.,
  • E coli (EPEC – numai la copii • Klebsiella spp – la copii pana in 2 luni, atunci cand pe mediile de cultura cresterea este predominanta,
  • Candida albicans.

Prelevarea probelor

Probele se recoltează de către pacient, din scaun emis spontan.

Prelevarea se face cu lingurița coprorecoltorului vizand portiuni lichide și mai ales cele mucoase sau sangvinolente, dacă există. Când acestea lipsesc se recoltează boluri fecale din trei locuri diferite Volumul recoltat trebuie să fie de minim 5 ml sau cât o alună dacă scaunul este format. Coprorecoltorul trebuie să conțina mediul de conservare (Cary Blair). Transportul probei la laborator se realizează în max 2-3 ore de la recoltare, fără a fi păstrata la frigider.

Pe biletul de trimitere care însoțește proba se va menționa suspiciunea clinică pentru care se solicita coprocultură.

Se recoltează înainte de începerea tratamentului antibiotic.

La bolnavii cronici, purtători, persoane spitalizate, scaunul va fi provocat printr-un purgativ salin.

La bolnavii cu dizenterie bacteriană proba se poate recolta din colonul sigmoid cu sonda Nelaton nr. 16-18, sterilizata. Produsul recoltat se suspendă prin spalarea sondei in 2ml soluție fiziologică sterilă sau lichid conservant.

Examen coproparazitologic

Examenul coproparazitologic constă în examinarea directă a materiilor fecale în vederea detectarii de chisturi de protozoare, ouă de hemlinti, trofozoiți sau larve mobile (examen microscopic direct - cu Lugol sau ser fiziologic), în acest fel stabilindu-se cauza parazitară a gastro-enterocolitelor.

Prelevare:

Pentru recoltare se folosesc coprocultoare din material plastic de unică întrebuintare, fără mediu de transport. Cele mai multe izolari se obtin din scaunul proaspat, emis spontan, fără utilizare de purgative sau laxative pe bază de cărbune.

Cu ajutorul linguriței sau tijei coprocultorului se prelevă porțiuni din scaun cu mucus și eventual urme de sânge iar când acestea lipsesc se recoltează boluri din 2-3 locuri diferite, de mărimea unei alune. Nu se umple complet recipientul!

Se închide recipientul etans cu capac și aduce proba la laborator pentru examinare.

Pentru identificarea paraziţilor adulti prezenti în materiile fecale pacientul preleva din masa fecaloida portiunile care contin parazitii vizibili cu ochiul liber si transporta proba prelevata intr-un borcan curat la laborator.

Pacientul nu va face examen radiologic gastrointestinal baritat, nu va lua laxative, înainte de recoltare, în săptămâna premergatoare recoltarii, nu va lua anumite medicamente: bismut, metamucil, uleiuri minerale, tetraciclina, antiamoebiene, antidiareice, antiacide.

Se transportă la laborator in maxim 2 ore dacă a fost ținut la temperatura camerei sau în maxim 24 de ore în cazul pastrarii la 4°C.

Hemoragii oculte in materii fecale

Prelevare:

Pacientul va evita:

  • recoltarea la mai puțin de 3 zile de la oprirea menstruației
  • recoltarea în cazul în care prezintă sângerari urinare sau hemoroidale
  • alcoolul, aspirina sau alte medicamente consumate în exces care ar putea provoca iritații sau sângerari gastro-intestinale cu minim 48 h inaintea recoltarii

Se recoltează în recipient de plastic de unică folosință pentru materii fecale (coprorecoltor) fara mediu de transport, câte o porțiune de mărimea unei alune din 3 locuri diferite ale materiilor fecale în orice moment al zilei.

  • este bine ca testul să fie efectuat în primele 6 ore de la recoltare.
  • proba recoltată poate fi păstrată timp de 3 zile la frigider (2-8 grC).

Proba de digestie

Este utilă în investigarea tulburărilor de digestie, absorbție și tranzit intestinal: sindrom de malabsorbtie, disfunctii pancreatice exocrine, disfuncții biliare, fistula gastrocolică, fibroza chistică.

Prelevare:

Se face pregătirea bolnavului în prealabil prin administrarea tuturor principiilor alimentare (proteine, hidrati de carbon, grasimi, saruri minerale).

Regimul Schmidt-Strasburger consta intr-un regim de proba administrat bolnavului timp de 2-3 zile:

  • 100-200 g carne rosie tocata, fripta insuficient (se urmareste digestia gastrica a tesutului conjunctiv si fibrelor musculare);
  • o farfurie de piure de cartofi (200-300g) (digestia hidratilor de carbon);
  • 50-60 g unt si 500g lapte (digestia grasimilor);
  • se poate completa cu 2 ouă moi, pâine prajita (100g), biscuiți, brânză, gem de mere;
  • nu se consumă băuturi alcoolice;

Intrucât evacuarea scaunului, după acest regim sufera variatii de la caz la caz, în raport cu starea de constipație, diaree sau falsa diaree, se va administra bolnavului, odată cu regimul de proba și casete cu 1,5 g pulbere de cărbune medicinal (sunt interzise laxativele).

Investigarea digestiei se poate face și fără acest regim, cu condiția de a fi asigurată polivalenta alimentației (alimentație variată).

În cazul copiilor se recomandă un regim constant cu 72 ore înainte de recoltare.

Proba de digestie efectuată în lipsa unei diete care să cuprindă principiile alimentare mai sus citate poate omite diagnosticul de maldigestie pentru componentele care nu au fost incluse în dietă!

Cu o săptămână înainte de recoltare pacientului nu i se administrează bariu, uleiuri minerale, bismut, metamucil, compusi de magneziu, laxative și nu folosește supozitoare, creme sau lubrifianți.

Pentru proba de digestie se recoltează materii fecale din orice moment al zilei, în recipient special (coprorecoltor) fara mediu de transport. Se recoltează 3 porțiuni cât o alună din puncte diferite ale bolului fecal.

Se prelucrează în aceeași zi, în caz contrar se refrigerează. Proba poate fi păstrată la 2-8°C până la prelucrare. Este foarte important ca probele examinate să fie proaspete.

Recoltarea probei de urină pentru Sumar de urină și Urocultură

Prelevare

Se recoltează prima urină de dimineață, într-un recipient de unică folosință, steril, în cazul uroculturii, denumit urocultor, furnizat de laborator, sau eprubetă pentru sumar de urină, nesteril, în cazul sumarului de urina, furnizat de asemenea de către laborator.

Foarte importantă pentru calitatea rezultatului obținut este respectarea modului corect de colectare a urinei.

Proba de urină folosită pentru urocultură poate fi prelevată la domiciliul pacientului dacă se respectă instrucțiunile de recoltare.

Volumul de urină necesar unui test uzual este de 10 - 15 ml.

Pacientul își spală mâinile cu apa și săpun înaintea recoltării urinii.

Pentru adulți se recomandă recoltarea din prima urină de dimineață, sau se acceptă un eșantion de urină obținut dupa cca 4 ore de stază vezicală (lipsa micțiunii).

Se face toaleta riguroasă regiunii uro-genitale cu apă și săpun (nu se utilizează substanțe sau soluții dezinfectante); nu se folosește prosop pentru uscarea regiunii; se șterge regiunea cu o compresă sterilă; se urinează o cantitate mică în toaletă aproximativ 100 ml (primul jet - este urina contaminată cu germenii microbieni prezenți în mod normal în regiunea distală a uretrei) și apoi se colectează urina din jetul mijlociu, fără întreruperea fluxului urinar, direct în recipientul steril, de unică folosință ( urocultor), apoi în recipientul pentru sumar de urină; nu se atinge dopul recipientului cu niciun obiect sau de zona urogenitală. La sfârșitul recoltării, capacul se infiletează strâns pentru evitarea scurgerii urinei și contaminarii acesteia.

La femei nu se recomandă recoltarea în timpul ciclului menstrual. Se îndeparteaza labiile, se spală vulva, din față spre spate, acordând o atenție deosebita meatului uretral. La femei, pentru a evita contaminarea probei cu secreţiile provenite din vagin, sau cu sânge în timpul ciclului menstrual, se recomandă folosirea unui tampon intravaginal steril.

La barbați se recomandă ca toaleta locală să se efectueze cu decalotarea glandului, se retractă preputul și se spală cu apă și săpun glandul penisului, acordând o atenție deosebită meatului uretral.

La pacienții cu cateter vezical: se dezinfectează capătul distal al cateterului cu alcool 70% și se recoltează cu ac și seriga sterile o cantitate de 5 ml. Din seriga se trece urina în urocultor în condiții aseptice. Este obligatorie menținerea sistemului de drenaj în circuit închis. Nu se desface joncțiunea cateter - tub drenaj pentru recoltare. Nu se colectează din sacul colector pentru urocultura.

Recoltarea probei de urină în cazul sugarilor sau al copiilor mici poate fi dificilă și, de multe ori, urina este contaminată bacterian din cauza greșelilor de recoltare sau transport. Recoltarea se realizează în punga urinară pediatrică. Se spală zona urogenitală cu apă și săpun și se tamponează cu comprese sterile; se fixează punguța sterilă prin intermediul benzilor adezive în jurul orificiului urinar; se verifică fermitatea aderării benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei pe lângă pungă și contaminarea acesteia. După recoltare, punga se dezlipește de tegumentul copilului și cele două benzi adezive se lipesc între ele asigurându-se astfel închiderea pungii. Este recomandat ca punga să se transporte la laborator în interiorul unui urocultor steril pentru adulti.

În situații speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin puncție suprapubiană.

Este important ca recoltarea să se facă înainte de începerea unui tratament antibiotic. Pentru controlul eficienței tratamentului antibiotic, urina se recoltează după 3 - 5 zile de la ultima doză de antibiotic administrată. Pacientul va menționa OBLIGATORIU dacă se află în curs de tratament cu antibiotice.

Relucrarea probei trebuie facută înainte de începerea tratamentului cu antibiotice și în cazul în care este necesară urmărirea eficienței lui, recoltarea se repetă după 48-96 ore. Scăderea numărului de germeni sau dispariția lor constitue un indiciu mai prețios decât simptomatologia subiectivă.

Este de preferat ca recoltarea probei să nu fie precedată sau urmată de recoltarea altei probe biologice (secretie uretrală / vaginală; spermocultura).

Urina se transportă imediat la laborator. Dacă proba nu poate fi transportată în maxim 2 ore la laborator, aceasta se păstrează la temperatura 2 - 8ºC. Dacă nu poate fi prelucrată în două ore de la recoltare, urina se poate ține la frigider pana la maxim 6 ore (inclusiv transportul). Urina nu se congelează.

Recoltarea probei de urină din 24 de ore

Proba de urină din 24 de ore este necesară pentru anumite teste de laborator, precum: dozarea proteinelor urinare ( proteinurie), dozarea microalbuminuriei, dozarea nivelului de glucoză urinară (glicozurie), dozarea cantitativa din urină a creatininei, caciului, sodiului, potasiului.

Recomandări pentru pacient in vederea recoltarea urinei pe parcursul a 24 de ore:

  • Aportul de lichide în ziua de dinaintea recoltării și în timpul recoltării trebuie să fie normal
  • În dimineața recoltării, la orele 7:00, pacientul urinează și nu reține această urină; este momentul de la care se cronometrează cele 24 ore
  • Toată cantitatea de urină se va colecta într-un recipient curat, de 2 litri, respectiv toate emisiile de dupa orele 7:00 ale primei zi până la orele 7:00 ale zilei următoare, inclusiv
  • Recipientul cu urină, pe parcursul colectării, va fi păstrat în frigider, ambalat într-o pungă de plastic
  • După ultima emisiune de urină de la orele 7:00 ale zilei următoare se încheie recoltarea, măsurându-se întreaga cantitate de urină
  • Un eșantion din întreaga cantitate de urină colectată, aproximativ 100 mL, după omogenizare prin agitare, va fi turnat într-un urocultor, notându-se totodată cantitatea de urină colectată în 24 ore
  • Se vor specifica laboratorului următoarele: tratamentele administrate, dieta hiposodată, consum excesiv de lapte și produse lactate, pacientele în perioada fertilă vor preciza dacă recoltarea s-a făcut în timpul sângerării menstruale

Prelevare

Pentru examenele obișnuite, sputa trebuie să fie proaspată, deci va fi transportată la laborator imediat după recoltare. Cea mai simplă metodă, rămâne recoltarea sputei cu ocazia unui acces de tuse.

Pentru a reduce cât mai mult posibil contaminarea cu saliva și / sau cu secreții nazale, sputa se recoltează din expectorația de dimineață, înainte de a consuma alimente sau lichide, după o prealabilă gargară cu ser fiziologic.

Sputa se recoltează in recipiente sterile (flacoane cu gâtul larg și cu capac care se închid ermetic, de exemplu urorecoltoare) și se trimite imediat la laborator.

O întârziere mai mare de 2 ore în prelucrarea sputei duce la scăderea abilității de a descoperi bacteriile pretențioase cum ar fi S. pneumoniae si H. influenzae și creșterea microbiotei de la nivelul căilor respiratorii superioare.

Sputa poate fi colectată fie prin expectorație spontană, fie după inhalarea unui aerosol iritant, ca soluția salină hipertonă (numită inducerea sputei).

Dacă pacientul poartă un aparat dentar, acesta trebuie să și-l îndeparteze înainte de colectarea probei, apoi își clătește gura cu apă, respiră profund şi tuseste pentru a produce un eşantion de spută.

În spital, în cazul paciențiilor care nu produc sputa sau nu o pot elimina, clinicienii vor folosi metode alternative adecvate (aspirații sau tampoane traheale sau bronhice).

Nu se va folosi apa de gură înainte de a colecta o probă de spută, deoarece conţine substanţe antibacteriene care ar putea afecta rezultatele.

Indicațiile testelor

Spermocultura este metoda ce permite, prin analizarea și cultivarea probelor de spermă, identificarea agenților patogeni responsabili de infecțiile tractului genital masculin. Spermocultura poate releva agentul patogen responsabil în prostatite, uretro-prostatite, veziculite seminale, orhite, dar și cauza infertilitații masculine atunci când se face concomitent cu spermograma.

Spermograma include măsurarea următorilor parametri: volumul de lichid seminal ejaculat; pH-ul (măsoară alcalinitatea sau aciditatea spermei); timpul de lichefiere (sperma este un gel vascos în momentul ejaculării care devine lichid la 20 de minute după ejaculare); acest test măsoara intervalul de timp în care sperma se lichefiaza; numărul de spermatozoizi prezenți într-un mililitru de lichid seminal; mobilitatea spermatozoizilor (măsoara procentul spermatozoizilor care se deplasează normal); morfologia spermatozoizilor (identifică procentul spermatozoizilor cu forme anormale); numărul de leucocite prezente în spermă; alte elemente: hematii, aglutinari mixte, detritus etc. eventual prezente.

Spermograma este indicată în diagnosticul infertilității masculine, evaluarea eficienâei vasectomiei, diagnosticul hematospermiei, evaluarea eventualelor sechele ale parotiditei epidemice (apărută la adolescenți sau adulți) asupra tesutului spermatogen, a efectelor criptorhidiei și ale varicocelului asupra spermatogenezei.

Prelevare

  1. Recomandări pentru testul spermocultură:
    • Recoltarea se efectuează după 24 de ore de abstinență sexuală, înainte de începerea unui tratament antibiotic. Este de preferat ca recoltarea probei să nu fie precedată sau urmată de recoltarea altei probe biologice (secreție uretrală, urocultură). Înainte de recoltare se efectuează toaleta organelor genitale cu apă și săpun și ștergerea prin tamponare cu comprese sterile. Recoltarea se face după urinare. Recoltarea se efectuează prin masturbare direct în recipient steril (urocultor). Nu se recomandă recoltarea în prezervativ și în nici un caz prin coitus interruptus (risc de contaminare cu flora microbiana a vaginului)
  2. Recomandări pentru testul spermogramă:
    • Recoltarea se efectuează după 2-5 zile (in medie 3 zile) de abstinenţă sexuală şi oprirea consumului de cafea, tutun şi alcool.
    • Recoltarea se efectuează direct în recipient (urocultor) prin masturbare. Se recoltează întreaga cantitate de sperma emisa. Nu se recomandă recoltarea în prezervativ.
    • Proba se aduce în laborator in 20 de minute de la emisie (pentru evaluarea timpului de lichefiere) la o temperature cât mai apropiata de temperatura corpului (370C).

Suntem alături de tine

Contactează-ne telefonic sau programează-te direct