Anticorpi anticardiolipinici IgG

INFORMATII GENERALE Cardiolipina este un fosfolipid acid, derivat din glicerol si a fost pentru prima data izolata in 1941 din cordul bovin, de unde provine si denumirea sa. Anticorpii anticardiolipinici apartin grupului anticorpilor antifosfolipidici care recunosc ca antigeni fosfolipidele incarcate negativ din membranele celulare. Astfel majoritatea anticorpilor anticardiolipinici recunosc drept tinta antigenica β2 glicoproteina-I, exprimata pe suprafata celulelor endoteliale si a trombocitelor. Autoanticorpii anti-β2 glicoproteina-I activeaza celula endoteliala, monocitele si trombocitele, avand un efect procoagulant. Exista 2 forme clinice de sindrom antifosfolipidic: -primar (53% din cazuri) -asociat cu alte afectiuni autoimune (LES, sindrom Sjögren, sclerodermie, boala mixta de tesut conjunctiv, artrita reumatoida, artrita psoriazica, vasculite, boala Crohn, etc.) In cadrul sindromului antifosfolipidic (boala autoimuna caracterizata prin tromboze arteriale si venoase repetate, nasteri premature, avorturi spontane recurente in special in trimestrul II si III de sarcina, trombocitopenie), anticorpii anticardiolipinici, cel mai des testati, se asociaza frecvent cu prezenta  anticoagulantului lupic sau a anticorpilor anti-β2 glicoproteina-I.   INDICATII -episoade de tromboza venoasa sau arteriala, in special la persoane tinere fara trecut trombotic -trombocitopenii inexplicabile -avorturi spontane, nasteri premature sau nastere de fat mort normal morphologic -pacientii diagnosticati cu boli de tesut conjunctiv -test VDRL repetat  pozitiv in absenta TPHA.  Testul de aglutinare VDRL folosit in diagnosticul sifilisului, se bazeaza pe detectarea anticorpilor anticardiolipinici dar este mult mai putin sensibil in detectarea  acestor anticorpi decat testele imunoenzimatice   SISTEM DE RECOLTARE Se recolteaza sange venos -vacutainer dop rosu sau galben Stabilitate proba: -serul separat este stabil 2 zile la 4°C. Pentru pastrarea timp mai indelungat se congeleaza la -20 °C. Cauze de respingere a probelor: nu se vor lucra serurile intens hemolizate, intens lipemice sau contaminate bacterian   METODA DE DETERMINARE: se bazează pe o reactie indirectă imuno-enzimatică.   INTERFERENTE Nu a fost observata nici o interferenta cu ser hemolitic (pana la 1000 mg/dl), lipemic (pana la 3 g/dl) sau icteric (bilirubina pana la 40 mg/dl) Nu au fost observate interferente nici cu utilizarea anticoagulantelor     INTERPRETAREA REZULTATELOR -Un rezultat negativ arata ca anticorpii anticardiolipinici nu sunt prezenţi la momentul respectiv. -Rezultatele trebuie interpretate in context clinic. Deoarece aceste proteine sunt cea mai comuna forma de anticorpi antifosfolipidici, nu este neobişnuit să se pozitiveze temporar datorită unor infecţii sau unui medicament (clorpromazina, chinidina, hidralazina, penicilina sau procainamida), la persoanele cu LES, lupus medicamentos, boli autoimune, infectie HIV, unele neoplasme, sifilis (test fals pozitiv). -Este posibil ca persoanele varstnice sa prezinte titruri detectabile fara alte manifestari. -Concentraţii moderate sau crescute a acestor anticorpi ce persistă la repetarea testului după 6 saptămani, sugereaza o prezenta continua a anticorpilor respectivi. -Desi anticorpii anticardiolipinici sunt mai sensibili decat anticoagulantul lupic pentru detectarea sindromului antifosfolipidic acesta este considerat a fi mai specific decat anticorpii anticardiolipinici. Astfel incat atunci cand exista suspiciunea de sindrom antifosfolipidic se recomanda efectuarea ambelor teste^.