Secretie otica – examen bacteriologic

Informatii generale: Otita externa este o boala foarte des intilnita. Ea reprezinta inflamarea si infectarea tegumentului conductului auditiv extern (CAE). Otita medie este infectia urechii medii. Exudatele cu secretie otica se recolteaza pentru diagnosticul otitelor externe. Ele nu sunt utile in diagnosticul otitelor medii. Otita medie acuta afecteaza in special copiii, fiind mai rar intalnita in randul adultilor. Cresterea numarului otitelor medii este legata de existenta epidemiilor de viroze ale cailor respiratorii superioare si implicit de anotimpurile favorizante pentru acestea, adica toamna, iarna si primavara. Factorii favorizanti ai acestei boli sunt prezenta polipilor nazali, prezenta alergiei nazale si scaderea imunitatii organismului. Agentii patogeni ajung cel mai adesea in urechea medie pe calea trompei lui Eustachio,  canalul de comunicare intre urechea medie si rinofaringe, pornind de la un proces infectios rino-faringian sau nazal.   Indicatiile testului: Otitelor externe sunt uzual cauzate de: Pseudomonas aeruginosa, („otita inotatorilor”) Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae,  Streptococcus pyogenes sau fungi (Candida spp., Aspergillus spp., Trichophyton spp.). Otita externa bacteriana se manifesta printr-o secretie (otoree) purulenta, viscoasa continind germeni si celule epiteliale descuamate; uneori chiar poate sa fie de culoare verzuie cu false membrane. Agentii patogeni cei mai frecventi implicati in otita medie (recoltare prin timpanocenteza) sunt: Streptococcus pneumoniae, Haemophylus influenzae, Moraxella catarrhalis, Pseudomonas aeruginosa, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Candida spp. (suprainfectare, in tratamentul prelungit al otitelor recurente). Infectia la nivelul CAE generata de fungi se numeste otita externa micotica = otomicoza. Otita externa micotica apare astfel: la nivelul peretilor CAE se observa niste "deseuri" gri-albe, asemanatoare cu o sugativa umeda, conidioforele infectiei cu Aspergillus se vad ca niste firisoare negre printre detrisuri sau se poate vedea ca o masa cazeoasa albicioasa sau neagra cu peretii CAE inflamati. De obicei simptomatologia este saraca, cel mai des intilnim o "mancarime" a CAE foarte intensa si mai suparatoare Otitele micotice au ca simptom predominant pruritul, senzatia de ureche infundata si secretii, a caror culoare difera in functie de varietatea fungilor ce determina infectia (alb, verzui, galbui, negru). Cele mai frecvente tulpini identificate sunt Candida albicans si Aspergilus. In aparitia acestui tip de otite sunt implicate tulburari ale imunitatii, folosirea abuziva a solutiilor otice ce contin antibiotice sau corticoizi, terenul diabetic sau atopic si obezitatea.   Prelevare: Otita externa: Pacientul este asezat pe scaun cu urechea indreptata spre sursa de lumina. Cu un tampon umezit se curata conductul auditiv extern pentru a indeparta orice detritus sau crusta de la nivelul canalului auditiv (tamponul se arunca).  Cu un alt  tampon steril se recolteaza prin rotire ferma. Daca secretia este foarte abundenta se recomanda stergerea secretiei scurse in pavilion cu un tampon steril si apoi recoltarea exsudatului. Daca se anticipeza o intarziere a procesarii se pastreaza proba la 4oC. Prin aspiratie in otita medie – timpanocenteza. Se folosesc tuburi de  exsudat sterile cu  mediu de transport Amies. Produsul patologic se transporta la laborator cat se poate de repede (2 ore la temperatura camerei. Tamponul recoltat din urechea externa nu este util pentru lamurirea etiologiei unei otite medii. Prezenta de unguente si medicamente la locul de recoltare impiedica prelevarea corecta a specimenului.   Semnificatie clinica: In general, un singur patogen este responsabil de otita externa, culturile mixte de bacili Gram-negativi trebuie minim identificate. Pentru urmatoarele bacterii se face identificarea la nivel de specie si testarea sensibilitatii: Enterobacteriaceae, Pseudomonas aeruginosa,  Streptococcus pyogenes si alti streptococi beta-hemolitici, Staphylococcus .aureus, Aspergilus spp., Candida spp. Intrucat exista o flora microbiana normala a canalului auditiv extern alcatuita din stafilococi coagulazo-negativi si corineformi, acestia nu sunt considerati agenti patogeni si nu vor fi testati si raportati,  exceptand izolarea unei singure specii prezente in cantitate mare. Simptomele acuzate sunt durerea intensa, agravata de mobilizarea pavilionului auricular, senzatia de plenitudine auriculara, secretii purulente, uneori insotite de febra. In otita medie agentii patogeni cei mai frecventi implicati sunt: H.influenzae si M.catarrhalis. Testul nu include identificarea germenilor anaerobi. Daca in culturi se dezvolta flora normala pentru piele si urechea externa, laboratorul elibereaza un raport la 48 ore. Daca in culturi se dezvolta flora patogena, raportul final cuprinzind specia bacteriana si antibiograma, se poate elibera la 72 ore.