Sputa- examen bacteriologic

Sistem de recoltare: 
recipient steril
Durata: 
3
Pret: 
48

Informatii generale: Sputa este un lichis vascos eliminat prin expectoratiei, produs patologic constituit din secretia diferitelor glande seroase si mucoase ale epiteliului respirator care se hipertrofiaza in diferite inflamatii ale cailor aeriene. Contine prin contaminare secundara si secretiile din cavitatea bucofaringiana si nazala. Acumularea de secretii bronsice si expectoratia nu se datoreaza exclusiv infectiilor bronhopulmonare, aceasta putand fi intalnita si in alte circumstante patologice: afectiuni alergice ale cailor respiratorii sau bronsite cronice. Examenul sputei este un test folosit pentru a depista agentii (bacterii, virusuri si mai rar fungi sau protozoare) care produc infectii ale tractului respirator inferior. In functie de infectia existenta la nivelul tractului respirator inferior sputa este de mai multe feluri:

  • sputa mucoasa, aerata – in bronsite acute si astm bronsic;
  • sputa mucopurulenta – in traheobronsite cronice, bronhopneumonii;
  • sputa purulenta – in abcese pulmonare, bronsiectazii;
  • sputa sanguinolenta – in TBC si neoplasme.

  Indicatiile testului: Examenul bacteriologic al sputei se efectueaza pentru a indentifica prezenta si tipul bacterei care reprezinta cauza unei infectii a plamanilor sau cailor respiratorii, a identifica cele mai eficiente antibiotice pentru tratarea infectiei si pentru a monitoriza eficienta tratamentului impotriva infectiei. Acest test se realizeaza in cazul unor boli precum: traheobronsite, pneumonii, bronhopneumonii, examenul sputei fiind singurul mijloc de diagnostic etiologic. In urma corelarii rezultatelor, se considera agent patogen bacteria izolata in cantitate mare (++ sau +++) care apartine aceleiasi categorii microscopice cu bacteria asociata celulelor inflamatorii pe frotiul Gram din sputa. Odata ce bacteriile au fost identificate in functie de specia din care fac parte se stabileste antibiograma (tratamentul corect). Examinarea sputei expectorate este materialul principal pentru determinarea cauzelor pneumoniiilor bacteriene. Cei mai frecventi germeni care cauzeaza pneumonii sunt:

  • la pacientii sub 60 de ani: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenza, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumonia, virusuri respiratorii;
  • la pacientii peste 60 de ani: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, bacilli Gram-negativi, Staphylococcus aureus, Candida spp., virusuri respiratorii .

Sputa poate fi contaminata in variate grade cu flora orofarigiana. De aceea este necesara o metoda de screening (triajul citologic de calitate: raportul celule inflamatorii/celule malpighiene > 5) care sa excluda probele contaminate grosier cu saliva. In acest caz se recomanda repetarea probei cu respectarea conditiilor pentru o recoltare corecta. Scopul acestei analize este de a determina in timpul cel mai scurt posibil, agentii etiologici ai infectiilor tractului respirator inferior si a face posibile interventii terapeutice rapide si eficiente asupra pacientilor.   Prelevare: Pentru examenele obisnuite, sputa trebuie sa fie proaspata, deci va fi transportata la laborator imediat dupa recoltare. Cea mai simpla metoda, ramane recoltarea sputei cu ocazia unui acces de tuse. Pentru a reduce cat mai mult posibil contaminarea cu saliva si / sau cu secretii nazale, sputa se recolteaza din expectoratia de dimineata, inainte de a consuma alimente sau lichide, dupa o prealabila gargara cu ser fiziologic. Sputa se recolteaza in recipiente sterile (flacoane cu gatul larg si cu capac care se inchid ermetic, de exemplu urorecoltoare) si se trimite imediat la laborator. O intarziere mai mare de 2 ore in prelucrarea sputei duce la scaderea abilitatii de a descoperi bacteriile pretentioase cum ar fi S. pneumoniae si H. influenzae si cresterea microbiotei de la nivelul cailor respiratorii superioare. Sputa poate fi colectata fie prin expectoratie spontana, fie dupa inhalarea unui aerosol iritant, ca solutia salina hipertona (numita inducerea sputei). Daca pacientul poarta un aparat dentar, acesta trebuie sa si-l indeparteze inainte de colectarea probei, apoi isi clateste gura cu apa, respira profund şi tuseste pentru a produce un eşantion de spută. In spital, in cazul pacientiilor care nu produc sputa sau nu o pot elimina, clinicienii vor folosi metode alternative adecvate (aspiratii sau tampoane traheale sau bronhice). Nu se va folosi apa de gura inainte de a colecta o proba de sputa, deoarece conţine substanţe antibacteriene care ar putea afecta rezultatele.   Semnificatie clinica: Se identifica de rutina germenii potential patogeni cei mai frecventi: Staphylococcus aureus, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Streptococcus beta-haemolyticus grup A, Streptococi grup C sau G, Neisseria meningitidis, Pseudomonas aeruginosa (in contextul fibrozei chistice), Klebsiella pneumoniae, Proteus spp, Moraxella catarrhalis, Candida spp., rareori - alte microorganisme. Enterobacteriile pot cauza infectiiale tractusului inferior la persoanele imunocompromise. In conditii de spitalizare pot fi implicate in asemenea infectii, in afara de Klebsiella pneumoniae si alte specii de enterobacterii, mai ales unele tulpini hemolitice de Escherichia coli. Identificarea lor este necesara numai in situatii clinico-epidemiologice sugestive si cand citobacterioscopia cantitativa atesta asocierea semnificativa a bacililor Gram-negativi cu leucocitele. Nu se urmareste uzual izolarea urmatorilor germeni: Bordetella pertussis, Legionella spp, Corynebacterium diphteriae, Mycoplasma spp, Mycobacterium tuberculosis, Chlamydia spp. (necesita proceduri speciale pentru detectie). Sputa poate fi contaminata cu flora orofaringeala normala: streptococi viridans, stafilococi coagulazo-negativi, Veillonella spp, Fusobacterium spp, Treponema spp, Bacteroides spp, Neisseria spp, Candida spp, Haemophilus spp, difteroizi, Actinomyces spp, Eiknella corrodens. Rezultat negativ: Flora microbiana patogena absenta . Rezultat pozitiv: Se rapoteaza germenul izolat si rezultatul antibiogramei/ antifungigramei (testarea sensibilitatii la antibiotice/ antifungice a germenului). Identificarea culturilor fungice si determinarea sensibilitatii la antifungice se face cu ajutorul unui sistem biochimic standardizat bazat pe fermentarea a 7 zaharuri si un test enzimatic. Pentru determinarea sensibilitatii la antifungice se foloseste tot un sistem standardizat, ce permite testarea urmatoarelor antifungice: Amfotericina B, Nystatin, Flucytosine, Fluconazol, Ketoconazol, Miconazol, Econazol.   In legatura cu interpretarea rezultatelor culturilor din sputa trebuie retinute urmatoarele doua aspecte:

  • examenul microbiologic al sputei reprezinta singurul mijloc de diagnostic etiologic in toate sindroamele pulmonare. Rezultatul acestui examen depinde in mare masura de respectarea conditiilor de recoltare, transport si prelucrare corecta. Cand aceste operatiuni nu se efectueaza corect, rezultatele examenului pot fi false.
  • foarte frecvent sputa se contamineaza cu flora buco- faringiana, asa incat este foarte dificil de precizat, care din germenul potential patogen este agentul etiologic adevarat. Astfel, culturile pozitive cu neisserii nepatogene, stafilococi albi, streptococi viridans, pseudodifterici sunt aproape cu siguranta rezultatul contaminarii sputei cu microflora buco-faringiana.

O buna corespondenta intre examenul citobacterioscopic si cel cultural, mai ales in cadrul dezvoltarii unei culturi quasi monomorfe cu germeni intalniti frecvent in infectiile arborelui respirator (S.pneumoniae, H.influenzae, streptococi beta-hemolitici, Klebsiella, S. aureus), cu existenta unui suport citologic corespunzator ( celule epiteliale de origine bronsica sau alveolara, leococite polinucleare integre sau degradate), constituie elementele unui rezultat fidel. Rezultatele testului nu sunt concludente daca: - pacientului i-au fost administrate antibiotice inaintea colectarii probei de sputa; - proba a fost contaminata; - pacientul a folosit apa de gura inaintea colectarii probei; - proba nu a fost livrata in timp util laboratorului. Laboratorul elibereaza un raport preliminar la 48 ore, daca s-a izolat numai flora microbiana obisnuita pentru tractul respirator superior. Daca se izoleaza germeni patogeni, rezultatul va contine germenul identificat si  antibiograma si se elibereaza posibil peste 72 ore, in cadrul raportului final.

Suntem alături de tine

Contactează-ne telefonic sau programează-te direct